GHEORGHE TĂTĂRĂSCUsub-secretar de stat la Ministerul de Interne în perioada 30 decembrie 1923 - 29 martie 1926, în guvernul Brătianu; ministru de interne era Ion InculetIVDeliberările comandantilorO actiune de teroareNistrul: frontieră nu numai a două lumi dar si a două conceptii de viatăPatriotismul populatiei basarabeneGUVERNUL SI-A FăCUT DATORIA ! S-a luat dispozitia pentru prevenirea si reprimarea atentatelor Se mentin în unele zone măsurile exceptionaleDar, noi nu ne-am apărat numai cu bunul simt si cu sănătatea morală a populatiunii basarabene; ne-am apărat în fata acestei amenintări - si o spunem cu oarecare mândrie - cu vointa nestrămutată si hotărâtă a guvernului de a lua la timp măsurile necesare, pentru a preveni si reprima atentatele (aplauze). Este poate locul ca, în treacăt, să ne apărăm de învinuirile cari ni s'au putut din când în când aduce, si aici, si aiurea, în ceiace priveste măsurile luate de guvern, si care au fost arătate ca prea severe. Domnilor deputati, să ne luăm fiecare răspunderea: putem noi lăsa liberă si nestăvilită propaganda comunistă revolutionară? Putem noi lăsa liberă si nestăvilită toată această actiune, organizată dincolo de hotarele statului si tinzând la dezorganizarea statului? Domnilor, dacă crezul comunist poate fi prezentat, aiurea, ca un ideal suprem, ca idealul de perfectiune, către care trebuie să tindă întreaga omenire, dacă religiunea comunistă poate fi arătată aiurea ca aceia care poate aduce fericirea eternă pe pământ, socotesc însă că aci la noi, în coltul acesta de lume, unde trăieste un popor dornic de libertate si de claritate, căruia îi repugnă si excesele sângeroase si robiile tiranice, un popor stăpânit de dragostea de proprietate individuală, si de brazdă, cât si de puterea unui instinct, si care este legat prin toate fibrele sale de Regele si Dinastia Sa - aici, la noi, propaganda comunistă este un atentat îndreptat împotriva sufletului însusi al neamului nostru.(Aplauze prelungite) Si dacă alte popoare mai bătrâne ca noi, în civilizatie, au putut lăsa ca pământul lor să fie transformat într'un laborator "de experiente sociale", si dacă pretul de sânge cu care au plătit aceste experiente nu li s'a părut nici prea mare si nici prea crud, apoi nu de la ele vom lua pildă noi, popor tânăr, care de abia ne-am închegat fortele risipite, care nu ne-am spus încă cuvântul în istoria civilizatiei lumei.(Aplauze) Avem la baza vietii noastre de stat un patrimoniu de asezăminte, mostenit din truda si jertfele veacurilor; pentru apărarea acestui patrimoniu, am mobilizat toate fortele statului. Am apărat si apărăm încă proprietatea individuală, în potriva actiunii de propagandă pentru comunizarea ei; am apărat si apărăm regimul reprezentativ în potriva dictaturei de clasă si pentru această apărare nu am hezitat să recurgem la rigoarea tuturor legilor si a tuturor măsurilor, si pentru această operă nu cred că mi se poate aduce vre-o învinuire. Ni s'a spus, uneori, că am exagerat aplicând măsurile exceptionale la răsăritul granitei noastre. Domnilor deputati, noi stim că starea măsurilor exceptionale apasă greu asupra populatiunii de la Nistru; guvernul ar fi doritor să o ridice cu un ceas mai curând, dar socot că atunci când toată Basarabia este cutreerată de agenti, cari într'o mână aduc granate si într'alta aur, când pachetele de dinamită se asează dealungul liniilor ferate, când uneori zările rosesc de flăcările depozitelor de munitiuni aruncate în aer, cred că nu există constiintă românească care să nu accepte starea măsurilor exceptionale la Nistru, ca o jertfă necesară pentru apărarea colectivă a sigurantei statului.(Aplauze prelungite) Ni s'a mai spus iarăsi că această situatiune o avem creată din pricină că n'am reluat raporturile normale cu Sovietele. Nu eu am căderea si competinta ca să vorbesc asupra acestei chestiuni, dar pot afirma, cum fiecare din d-voastră poate afirma, că poporul nostru e setos de liniste si de pace. Această pace am făcut-o cu toti vecinii cu care am fost în război, am dorit si dorim încă să reluăm raporturi normale si cu guvernul Sovietelor. Stiti bine, însă, că ni s'au oferit anul trecut la Viena în conditiuni care au fost refuzate de toată suflarea românească. Ori care ar fi însă soarta gestului pe care l-am repeta, căutând aceste raporturi, sunt dator să scot în evidentă, cu acest prilej, un adevăr în lumina căruia trebue privită pentru viitor situatiunea în Basarabia. Pacea cu Sovietele nu înseamnă pacea cu Internationala a III-a. VOCI: Foarte bine, bravo! (Aplauze) D. G. TăTăRESCU: Statele cari sunt în pace cu Sovietele au făcut această experientă. Astfel guvernul estonian nu a putut fi ferit prin pacea cu guvernul sovietelor de actiunea revolutionară, organizată toată si pregătită toată de Internationala a III-a si care în anul trecut era să-i primejduiască existenta. Guvernul britanic care este în pace cu Sovietele nu este ferit de întreaga actiune revolutionară a Internationalei a III-a, purtată în lumea islamică si care a fost dusă până în Metropolă cu atâta intensitate,în cât zilele trecute acest guvern a fost silit să ia măsuri fără precedent împotriva comunistilor. Guvernul francez care se găseste în pace cu Sovietele nu este scutit de actiunea Internationalei a III-a, ale cărei uneltiri si complicităti au fost găsite până si în ultimele incursiuni din nordul coloniilor africane. Situatia este identică pentru toate statele care se găsesc în pace cu guvernul sovietelor. Ori-ce observator poate face dimpotrivă o altă constatare: pe măsură ce se sporesc acordurile politice si economice cu sovietele, pe aceiasi măsură se intensifică si actiunea Internationalei a III-a în tările care fac asemenea acorduri. Iată realitatea. În fata acestei realităti trebuie să ne asezăm si să constatăm că atât timp cât există un comunism imperialist, cât timp Internationala a III-a nu dezarmează, - atâta vreme amenintarea rămâne întreagă. Basarabia continuă să rămână ceeace este astăzi - fereastra deschisă prin care Internationala a III-a îsi întinde arma încărcată spre inima Europei. (Aplauze prelungite, bravo!) Nu stă în mâna noastră ca să închidem această fereastră; dar stă în posibilitatea noastră să veghem si să o apărăm. (Strigăte de bravo ! Aplauze prelungite) Această opră de veghe si de apărare am făcut-o până azi - o vom face cu aceiasi tărie mâine. (Bravo ! Aplauze). Jertfa noastră nu este încă la capăt. Atentate, ca cela dela Tatar-Bunar, atentate plănuite dincolo de Nistru si executate cu material si cu tehnicieni instruiti în scolile teroriste de dincolo de Nistru, pot să mai fie încercate mâine; sunt sigur că vor mai fi încercate. Dar vă rog să fiti cu totii bine încredintati că toate aceste încercări vor întâmpina ca si în trecut mâna de fier a guvernului, care va sti să le oprească în actiunea lor si să le zădărnicească în telurile ce urmăresc. (Bravo! Aplauze) Vom continua să ne apărăm, si în acelas timp să apăram si pe altii, căci putem să o spunem cu mândrie, apărăm aci si rosturile si linistea si ordinea internă a altor neamuri. (Aplauze, bravo!) Posturile noastre de veghe dela Nistru nu sunt numai propriile noastre posturi de apărare, ci sunt si posturile de apărare ale formei de civilizatie în care trăesc popoarele apusului.( Strigăte de bravo ! Aplauze) Ele constituesc redanul înaintat de care se isbeste năvala comunistă revolutionară. A doua oară în istoria lumii cetătile sure care se însiră dela Hotin la Cetatea Albă îsi îndeplinesc misiunea de a stăpâni si de a sfărâma năvala sălbatică a răsăritului împotriva civilizatiei apusului. (Aplauze prelungite si îndelung repetate) Vom continua să străjuim la această granită a lumei si vom îndeplini această misiune ca si în trecut, prin jertfa si prin sângele soldatilor nostri. (Aplauze prelungite, îndelung repetate, ovatiuni) Să ne amintim această jerfă si de aceea, domnilor, nu cred că această expunere să poată fi încheiată alt-fel decât îndreptându-ne cu totii cu recunostintă către toti cei cari si-au dat viata la Nistru căzând îndoită jetrfă pentru Basarabia si pentru civilizatie! (Aplauze prelungite îndelung repetate. Camera, în picioare, ovationează pe orator) Măsurile exceptionale la NistruRelatiile politice ale altor state cu SovieteleÎn ziua de 15 Septembrie 1924, în ajunul atacului ce a avut loc la Tatar - Bunar, s'a tinut iarăsi o adunare, sub presedintia lui Nenin, în casă la Chirilă Nazarenko din Tatar - Bunar. Aci Nenin a întocmit planul atacului ce urma să fie dat asupra comunei Tatar - Bunar si planul pentru toate celelalte comitete din sudul Basarabiei, ca în noaptea de 15 - 16 Septembrie 1924, revolutia să isbucnească în tot sudul Basarabiei. În seara zilei de 15 Septembrie 1924, comisarul Nenin, a însărcinat pe capii revolutionari din Tatar-Bunar, si în special pe Nikita Lisavoi si Justin Batiscenko, ajutoarele sale, să anunte pe indivizii din Tatar-Bunar ce făceau parte din comitetele revolutionare, precum si pe cei recrutati pentru aceste comitete, să se adune chiar în acea noapte la Chirilă Nazarenko,unde se afla Nenin, pentru a fi înarmati si repartizati pe grupe, cu scopul de a începe atacul în comuna Tatar-Bunar. Trec peste amănuntele atacului comunei Tatar-Bunar, amănuntele fiind în deobste cunoscute. Extrag numai din ordonanta definitivă partea privitoare la cele ce s'au petrecut după ocuparea comunei, fiind cu totul edificatoare asupra scopurilor urmărite de sefii miscărei: Punându-se stăpânire pe aceasta comună, comisarul Nenin a ordonat să se instaleze sentinele la toate intrările si iesirile comunei, si să se prezinte imediat la dânsul primarul, perceptorul, notarul, dirigintele oficiului postal si toti functionarii aflati în Tatar - Bunar, arborându-se tot deodată în toată comuna drapele rosii. Individul Justin Batiscev ajutorul lui Nenin, însărcinat cu executarea acestor ordine, a postat imediat sentinele la toate intrările si iesirile comunei, precum si în centrul comunei pe străzile principale, ordonând locuitorilor să arboreze drapele rosii. Revolutionarii răspânditi prin comune, înarmati cu arme cazone si având la dânsii drapele rosii, strigau locuitorilor că este revolutie, că Basarabia s'a proclamat republică moldovenească sovietică si că toti bărbatii trebuie să se adune rimărie, comisarul Nenin a tinut un discurs arătând că Basarabia s'a declarat republică moldovenească sovietică si că România nu mai are nici o legătura cu această provincie. A mai spus la această adunare că armata rosie a intrat în Basarabia pentru a alunga armatele române, sfătuind pe locuitori să se înarmeze spre a lupta contra trupelor române alături de armata rosie. După terminarea discursului s'au tras de către bande salve de focuri, strigând: "Trăiască republica moldovenească sovietică". D-lor deputati, tin să adaog că, în tot cursul acestui atac, sefii miscării, pentru a intimida populatia, spuneau că trupele sovietice au intrat în Basarabia, că o vor cuceri si după aceea vor cuceri întreaga tară românească. Este util apoi de mentionat, pentru stabilirea unor anumite complicităti, că în tot acest interval în zilele de 15, 16, si 17 Septembrie, în decursul cărora au avut loc evenimentele dela Tatar-Bunar, artileria rusă dela Ovidiopol făcea exercitii de tragere pe malul Nistrului, astfel încât conducătorii bandelor puteau spune populatiei că artileria sovietică a si intrat în actiune pe teritoriul Basarabiei. Iată ce a fost miscarea la Tatar - Bunar. Ceea ce s'a petrecut la Tatar - Bunar, s'a petrecut în toate celelalte comune atacate de către bandele teroriste; este caracteristic că bandele din fiecare comună nu au numărat mai mult de 20 până la 30 de indivizi, cari însă au intimidat restul populatiunei, prin amenintări si prin anuntarea interventiei armatei rosii pe care o arătau că ar fi ocupat Basarabia alungând trupele române. Această actiune de intimidare a avut loc în toate satele si numai prin această actiune de intimidare bandele au putut să obtină colaborarea unora si pasivitatea altora. Domnilor deputati, stiti ce s'a petrecut apoi si stiti cu câtă grabă au intervenit apoi jandarmeria si armata; cunoasteti cu totii împrejurările cari au întovărăsit actiunea acestei armate care în câte-va zile a restabilit ordinea în cele câte-va sate ocupate si terorizate de bande, si de aceea mă opresc aci cu punerea faptelor în legătură cu acest eveniment. Concluziile se desprind singure; concluziile sânt cuprinse în însăsi expunerea faptelor. Ceea ce însă trebuie să retineti este că, afară de câti-va rătăciti, conducătorii, autorii si complicii acestei actiuni revolutionare sunt apropape în unanimitate rusi, lipoveni si nu moldoveni.(Aplauze prelungite) Din 287 de acuzati, nu sunt decât 9 moldoveni, iar din cei 85 condamnati nu există nici un moldovean (aplauze prelungite); ceea ce dovedeste că comunismul revolutionar este o maladie asiatică care nu prinde în sufletul tăranului moldovean.(Aplauze) Si acum că am încheiat acest lung pomelnic de date, de fapte si de citate, să ne întrebăm: de ce aceste atentate, de ce aceste incursiuni, de ce aceste atacuri, de ce "Tatar-Bunarul"? Domnilor deputati, cred că este ceasul ca să vorbim limpede si hotărât pentru ca să putem lămuri si pe acei cari în necunostinta împrejurărilor plecând urechile numai la glasurile interesate au putut să'si formeze o imagine alterată a stărilor de lucruri din Basarabia. Să punem în lumină situatia noastră: Nistrul nu este numai o frontieră care separă două popoare, nu este numai linia de demarcare a două state; Nistrul este hotarul care separă si două lumi si două conceptiuni de viată (aplauze). Nistrul separă două lumi din care cea nouă nu se poate ridica si nu poate dura decât prin dărâmarea, prin moartea celei vechi; Nistrul separă două conceptiuni de viată: în locul vechii conceptiuni, în locul conceptiei, a transformărei lente si evolutive a omenirei spre o lume realizând treptat si pasnic tot mai multă perfectiune si tot mai multă dreptate caută să se substitue conceptiunea cealaltă, a transformării brutale a societătii prin teroare si violentă. Conceptiunea aceasta, desi nu nouă - îmi amintesc că d. profesor Iorga ne arăta astă vară că această conceptiune nu este nouă, si desigur nu este nouă - această conceptiune desi nu nouă se reazămă azi pe un stat care are la baza lui o constitutie comunistă. Statul acesta, cu debuturi incerte si nesigure, tinde să se organizeze si să dureze. Comunismul s'a scoborât din lumea utopiilor în lumea realitătii si realizărilor cu tot cortegiul său de confuziuni si dezordini. Iată faptul cel nou. Regimul născut din această doctrină nu se poate mentine si nu se poate mărgini în hotarele înăuntrul cărora s'a născut si s'a organizat; el trebue să se reverse căci altminteri este amenintat cu moartea. De aceia încă din primul ceas, în mintea conducătorilor miscării comuniste rusesti a apărut limpede necesitatea de a se organiza revolutia mondială ca o conditie vitală a dăinuirii statului comunist. Pentru a se ajunge la această revolutie mondială s'a creat instrumentul de actiune si de propagandă care este Internationala a III-a dela Moscova, si a cărei organizare si mijloace de luptă sânt în deobste cunoscute; pentru a se ajunge la o revolutie comunistă în Basarabia s'au creat în Karkov, Kiev, la Odessa, la Moghilev, la Kamenetz-Podolsky, si dealungul malului cel'lalt al Nistrului oficine pentru organizarea ei. Iată realitatea. - Si această constatare nu este o afirmare fantezistă, ci este însemnată în fiecare zi cu rănirea si asasinarea soldatilor si agentilor nostri. (Aplauze) În fata acestei amenintări a stat si stă Basarabia noastră. Domnilor deputati, în fata acestei amenintări noi ne-am apărat având în primul rând, drept pavăză, bunul simt, sănătatea morală si patriotismul populatiunii basarabene. (Aplauze prelungite, bravo) Nicăeri nu s'a evidentiat mai mult acest bun simt, această sănătate morală si acest patriotism, de cât cu prilejul atacului colectiv dela Tatar - Bunar. Acei care au făcut această vastă conspiratie au nădăjduit si au crezut că întreaga populatie din Basarabia se va ralia, din primul ceas, la bandele de teroristi si că miscarea se va întinde spre Nord pentru ca să asvârle în flăcări întreaga Basarabie care apoi trebuiau să încingă toată tara românească. Din depozitiile care sunt la dosarul acestui proces si din documentele scrise, rezultă limpede că "centrul" acela misterios de dincolo de Nistru credea că era de ajuns ca o sdreantă rosie să fluture deasupra unei Primării, pentru ca acesta să fie semnalul revolutiei în întreaga Basarabie. Este adevărat că populatia din sudul Basarabiei s'a miscat, dar nu s'a miscat pentru a pactiza cu bandele, nu s'a miscat pentruca să pactizeze cu atacatorii, ci s'a miscat pentruca să se pună din primul ceas în slujba armatei tării, împotriva armatei desordinei (aplauze îndelung prelungite). Si aceasta n'au făcut-o numai cum era firesc si normal Moldovenii, ci au făcut-o populatiunea basarabeană de altă origină, au făcut-o Bulgarii (Aplauze prelungite) Am fost astă vară ca să răsplătesc, în numele guvernului, dovezile de credintă ale acestei populatiuni, am văzut-o la ea acasă si am văzut si acolo manifestări emotionante de încredere si nădejde în statul nostru; d-lor, credeti-mă: in mahalalele dela Tatar - Bunar s'au spulberat cele din urmă iluzii ale celor cari sperau în instrăinarea sufletului basarabean (aplauze prelungite). |