2% pentru MEMORIA
 Prima pagina


Din continutul numarului curent

Copil al razboiului
Nicolae Constantinescu, „Piata Universitatii” traita de un chirurg
Liana Serbescu, O viata traita între doua lumi, p.14
Ion Stefan, Iesirea din comunism
Micaela Ghitescu, Moartea domnului Demetrescu
Cicerone Ionitoiu, Repere de demnitate sub regimul comunist
Alexandru Mihalcea, Batrânul tortionar si minciunile lui sfruntate
Ion Pangrate, Cum am scapat din iad
Din Raportul final „Analiza dictaturii comuniste din România” Securitatea si metodele de recrutare a informatorilor
Radu Petrescu, Preotii colonelului Arsenescu
Corneliu Zeana, Exmatricularea
Claudia-Florentina Dobre, „Viata mea sub ochiul Securitatii...”
Virgil Enatescu, Sufletul nu poate fi încarcerat
Lacramioara Stoenescu, Si eu am fost în Baragan
L. H. Grondijs, Basarabia, un tarâm magic
Un bilant al „Holocaustului” basarabean
Gh. Bezviconi, Cetatile Moldovei de pe malul Nistrului

Pentru a citi cateva selectii din numarul curent, apasati pe coperta acestuia din dreapta.

 
Memoria deportărilor din România Memoria deportărilor din România

Un proiect derulat în perioada noiembrie 2010-noiembrie 2011 de Fundaţia Academia Civică în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria în cadrul programului Comisiei Europene "Europa pentru cetăţeni", acţiunea "Memoria europeană activă".

Proiectul îşi propune să comemoreze, să informeze şi să transmită tinerei generaţii lecţii despre una din cele mai ample acţiuni de deportare din istoria contemporană a României: în 18 iunie 1951 peste 44.000 de persoane din zona de frontieră româno-iugoslavă din Banat şi Mehedinţi (români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, refugiaţi basarabeni şi bucovineni) au fost deportate pentru cinci ani în Bărăgan, cea mai mare câmpie a României. În această operaţiune de strămutare au fost folosite 2696 vagoane de cale ferată şi 6211 camioane. Când au ajuns la destinaţie, cei 44.000 de deportaţi au fost aruncaţi în câmp şi lăsaţi să-şi construiască prin forţe proprii case din chirpici sau pământ bătut cu paie sau stuf. Motivaţia oficială pentru această acţiune a fost „nu prezentau garanţii pentru siguranţa statului“.

Proiectul „Memoria Deportărilor din România“, prin evenimentele programate, doreşte să comemoreze şi să reflecteze asupra evenimentelor care au avut loc începând cu 18 iunie 1951 şi asupra destinului celor 44.000 de oameni, dar şi să aducă în dezbaterea publică o temă mai amplă, prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre Memorie şi Istorie. Proiectul îşi propune să aducă în atenţie victimele comunismului, prin aducerea în prim plan a unor destine individuale, dar şi a cadrului general a perioadei comuniste.

Grupurile ţintă ale proiectului sunt: publicul tânăr, sub 30 de ani – format din liceeni, studenţi masteranzi şi doctoranzi; jurnaliştii; ;grupul victimelor deportărilor (supravieţuitori şi urmaşi), amintirile acestora reprezentând memoria istoriei recente şi doar cu ajutorul lor putând fi dezvăluit şi descoperit adevărul istoric recent; publicul larg, de diferite vârste, de felul în care istoria recentă şi adevărurile ei sunt cunoscute şi acceptate de către acesta depinzând modul cum ne vom dezvolta şi poziţiona în viitor.

 
Harta lagarelor din Romania
Harta zonelor in care au actionat grupuri anticomuniste
Geografia detentiei
În memoria tării locurile consemnate pe harta de fată au rămas si vor rămâne. Unele puscării au o tristă si înspăimântătoare faimă. Asa au fost Jilava, Sighet, Râmnicu Sărat, Galati, Caransebes, Aiud, Gherla etc. În unele dintre aceste locuri nu mai există azi nici închisori. Asa sunt, de exemplu, Râmnicu Sărat, Caransebes, Galati, Sighet etc. Ba chiar unele dintre ele, cu zidurile slăbite în urma diverselor cutremure, sunt gata să fie demolate. Noi credem că nu trebuie lăsate să dispară. Ele trebuie luate sub îngrijirea societătii civile si conservate. Pentru ce conservate? Pentru că aceste locuri s-au gravat în istoria tării noastre ca locuri de suferintă pentru poporul român care, în planificarea comunistă, trebuia să dispară de pe fata pământului.
Catalogul celor ucisi in temnitele comuniste
Acest catalog a fost întocmit după multe si dificile cercetări de CICERONE IONITOIU, care ni l-a pus la dispozitie. Desigur, asemenea catagrafie nu are pretentia de a fi completă. Ea e doar o palida schită, o ebosă, care se cere dezvoltată si în continuare pusă la punct. Il puteti cerceta in numerele revistei.
In cautarea omului pierdut
Pe Str. Mantuleasa nr. 10 din Bucuresti se afla sediul central al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. In curte exista un panou care, la prima vedere, pare un avizier de "mica publicitate". Apropiindu-te insa, si descifrind anunturile inserate acolo, constati ca e vorba numai de...cautari. Copii, parinti, frati, surori, prieteni ii cauta pe cei dragi lor, disparuti in temnitele comuniste.
Ultimele
numere:
 
 
 
 
 
 
 
Prima pagina | Arhiva | Redactia | Editura | Abonamente | Contact
Copyright 2003- 2011 Revista Memoria. Toate drepturile rezervate.